În România există zone geografice în care serviciile medicale sunt impecabile în ceea ce privește lupta împotriva epilepsiei – acestea sunt de obicei marile centre universitare. Din păcate sunt și zone slab deservite medical din acest punct de vedere. Pacienții tind să se deplaseze spre un centru universitar după ce apare o criză epileptică. Membrii familiei sunt nevoiți să facă un drum, care de obicei este lung, neprogramat și costisitor, încărcând un sistem care deja este suprasolicitat. În marile centre universitare medicale, oricât de multă răbdare ar avea profesioniștii din sănătate, ei pot fi supuși greșelii din mai multe motive: graba examinării, lipsa detaliilor pe care nu le poți obține în bune condiții de la membrii familiei, confuzia sau lipsa unor amănunte importante, graba înregistrării unui EEG pentru un pacient sosit neprogramat.

Scopul proiectului este de a dezvolta rețeaua de Telemedicină în epilepsie prin înființarea și dotarea a minim două noi centre de epilepsie și monitorizare EEG în țară pe an și crearea unu centru de sprijin psihologic pentru adolescenții cu epilepsie și pentru părinții care au copii cu epilepsie.

Bugetul proiectului 40 000 EUR